De ieri... si de azi.

... la inceput, cartile se scriau pe hartie de papirus, apoi s'au scris pe hartie "obisnuita", urmand ca, in cele din urma sa fie scrise pe computer - cartiel pe computer eu le consider "blogurile" - :) -.

... la inceput se scria cu pana, pe urma s'a scris cu creionul chimic si cu stiloul, in cele din urma fiecare om avand cate un pix la indemana cu care sa scrie - :-/ - .

... la inceput, oamenii citeau si scriau la "mila" lumanarii, la lumina lumanarii, apoi urmand sa scrie la lumina lampii cu gaz, iar in cele din urma aparand... curentul electric, cu al sau bec - :-O -.

... curentul electric... la inceput becul a fost de... 60 de wati (cred ca am apreciat corect unitatea de masura - :-/ - ), astfel incat un bec de cu aceasta capacitatea lumina tot atat... pana a aparut becul economic, acu cativa ani, pe care scrie 60 (wati), numai ca lumineaza de... 30 - :-O -.

... televizorul a fost, intai, alb - negru, aparand, in cele din urma, cel cu plasma.

... aparatul foto a facut prima data poze alb - negru, fiind umrat de cel digital, cu poze pe care le vezi pe caomputer - :-O - .

... si telefonul fix a fost intai agatat in furca, urmat de cel cu disc, si s'a termina "evolutia" lui cu cel asemanator celui mobil: cu taste, in loc de disc - :) - .

Ce este fericirea?

Eu consider ca un om este fericit daca are urmatoarele lucruri: 1. o facultate la activ, sau e inca student, 2. o prietena si 3. preiteni.
Eu am fost fericit cand am implinit majoratul, cand am terminat liceul si pe data de 23 noiembrie 2007 (cine stie, cunoaste - :) - ).
Cineva m'a intrebat, de mai mule ori, in ultimii ani: de ce razi? te gadila cineva?, la ale carui intrebari (era un el) eu i'am raspuns: eu... asa sunt... - :) - .
In concluzie: fiti fericiti! ;) :D :) .

Despre cand si unde am invatat sa citesc si despre presa ce am citit'o.

Cartea este "cea mai minunata si cea mai mareata minune dintre minunile create de omenire in calea ei spre fericire". (Maxim Gorki)
... nu sunt "geniu", ca altii, da' nici "analfabet" ca alti altii - :) - ci sunt pur si simplu un baiat normal, un "avarage boy", cum ar zice englezii - :) - (cred ca am scris bine denumirea in engleza si am facut bine referirea cu pricina :D :) ).
... cunosc persoane care au invatat sa citeasca, "de buna voie si nesilite de nimeni", una, care, de fapt e "unu" - fratele meu geaman - am un frate geaman :P :) - care a invatat sa citeasca de la barsta de 6 ani - :-O -, iar o alta cunostinta, de data acesta o fata - a invatat sa citesca de la varsta de 4 ani - :-O :-O - a citit toate cartile de la ea din casa de cate doua ori - :-O :-O :-O - e cam "fitoasa" si cam "rasfatata" numai ca ea nu vrea sa recunoasca, de fapt: "rasfatata" si "fitoasa", sau... cum vreti sa'i spuneti... :-/ ei nu vreau sa'i dau numele ca sa nu'i fac, in sensul asta... "reclama negativa". :))
... da' de unde am pornit si unde am ajuns :D :)
... dupa cum am spus, n'am atins si nici nu ating nici una dintre aceste "extremitati", daca pot sa le numesc asa... :-/
... prima carte pe care am citit'o n'a fo' "Biblia", ci: "Muc cel mic" - poate ati auzit de ea, eu o consider, in sensul asta, "cartea copilariei mele", cartea mea "de capatai", orice ar insemna "de capatai" :-/.
... un sfat? daca vreti sa cititi o carte, indiferent ce carte ar fi - nu va ganditi la prostii :)) - cititi'o de 3 ori: prima data "treceti prin ea" ca rata prin apa, a doua oara o cititi ca sa o intelegeti, iar deabia a treia oara cititi doar paragrafele care v'au placut - asta e sfatul meu! regretatul regizor japonez Akira Kurosava/Akyra Kurosava a citit "Inger si demon" sau "Crima si pedeapsa" de... 30 de ori! :-O.
... am "lalait" pana acum si tot n'am spus "cand" anume am invatat sa citesc? dupa cum am spus, nu sunt nici "analfabet", da' nici "geniu", "analfabetii" invatand sa citeasca dupa varsta de... 7 ani, iar "geniile" invata sa citesca pana la varsta de 7 ani. concluzai pe care trageti de aici este: am invatat sa citesc... la 7 ani. :)
... pe "genii" nu'i invata nimeni sa citeasca, ci invata singuri, in schimb "analfabetii" sunt invatati de altii sa citeasca, da' dupa varsta de 7 ani. (pot fi considerati "analfabeti" despre care vorbesc cei retardati, caci sunt si dintrastia, care judeca greu, pricep greu, sau pur si simplu, ei sunt "cei analfabeti"? nu vreau sa cred acest din urma lucru, chiar daca ambele dor: si faptul cum ca retardatii ar fi "analfabeti" pe motiv ca sunt retardati, si si faptul ca oamenii simplii ar fi "analfabeti", pe motiv ca nu au putut invata sa scrie si sa citesca la timpul cuvenit. cum ma contrazic si ma complic eu! /:) sa (va) explic cum ma contrazic, cum cred eu ca ma contrazic: deci, cei "analfabeti" pot fi "analfabeti" pe motiv ca sunt retardati, asta inseamna blonavi oarecum, da' "analfabet" nu insemna neaparat "retardat", ci pot fi "analfabeti" pe motiv ca au alta boala, una fatala... deci, si cred ca asta e concluzia finala: daca esti "analfabet" inseamna, pe de o parte ca esti "retardat", iar pe de alta parte inseamna ca esti "analfabet" pe motiv ca ai (avea) o boala fatala. cine se pricepe la logica sa imi dea un comment si sa imi spuna cum e exact, m'am incurcat - :*> -).
... am invatat sa citesc la scoala, intr'o banca, ca orice copil obisnuit, de la un invatator, dintr'un abecedar. :)
... am citit in ultimii patru ani de cand am terminat liceul - colegiul national "Ion C. Bratianu" din Pitesti - peste 200 de carti, unele dintre ele avand doar un volum, altele doar incepandu'le, fara sa le mai si termin; am citit si ziare si reviste in ultimul an - 2009/2010 -. Cineva mi'a spus, la un moment dat, cum ca "un kilogram de nisip are 25 grame de aur" si "fiecare carte citita face cat un kilogram de aur". :D :).
... in anul 2006 am terminat liceul.
... am citit, in anul 2007, 18 carti, iar in anul 2008 - 52. nu sunt multe luand in calcul cum ca Napoleon a citit intr'un an 72 de carti. :-O
... in anul 2008 am citit, pe perioada verii, in 14 zile, 7 carti, iar intr'una din aceste zile din acest interval, am citit cel mai mare numar e pagini de pana atunci - 282 - :-O - (pentru mine e mult, pentru unii cititori ai blogului poate e putin :-/ ).
... in anul 2010 am citit, la Bucuresti, in perioada 17 aprilie - 13 iulie, 330 de pagini intr'o zi, depasidu'mi "recordul" - :) -.
... tot in 2010, da' la tara - comuna Negrasi ,sat Barlogu, judet Arges - am stat o saptamana, timp in care am citit, cel mai mult 379 de pagini intr'o zi - cel mai mult pana in prezent.
... stiu o persoana ce a citit intr'o zi 1200 de pagini, echivalentul a 3 carti, cum spune persoana cu pricina - :-O - .
In concluzie: cititi orice, oricand, de oricate ori - :) - .

Basm.

A fost o data ca niciodata, ca daca n'ar fi fost, nici ca s'ar fi povestit.

A fost o data un imparat, un imparat fara nume, asa zisul Imparat Fara - Nume, care nu avea nici feciori, nici fete. El si imparateasa aveau doar atat: o imparatie mare, cu zmei, mume ale padurii, balauri si fel de fel de lighioane, iar in ograda proprie aveau o livada cu mere de aur, pazita de un paj, o gradina de varza, pazita de un urs, si codri cu turme de cerbi si ciute.

Tara in care locuai era o tara a tuturor posibilitatilor, datorita lui, o tara a fagaduintei, tara lui Papura - Voda, cum s'ar zice.

Dupa cum ama spus, imparatul nu avea urmasi de nici un fel, deci nu avea cui lasa coroana.

Atfel timpul trecand, el imbatranind, a venit timpul sa moara, astfel incat imaratia a ramas fara imparat si imparatul fara urmasi.

Si am incalecat pe'o sa, si v'am spus povestea asa. :)

Si am incalecat pe'o pruna, si v'am spus o mare miciuna. :))

Citate din Biblie.

Vechiul Testament:
1. Geneza (Facerea): "La inceput a facut Dumnezeu cerul si pamantul." (Geneza (Facerea) - I, 1).
2. "La doi ani dupa aceea a visat si Faraon un vis. Se facea ca statea langa rau; si iata ca au iesit din rau sapte vaci frumoase la infatisare si grase la trup, si pasteau pe mal. Iar dupa ele au iesit alte sapte vaci, urate la chip si slabe la trup, si au stat pe malul raului langa celelalte vaci; si vacile cele urate la si slabe la trup au mancat pe cele sapte vaci frumoase la chip si grase la trup; si s' trezit Faraon. Apoi iar a mai adormit si a mai visat un vis: iata se ridicau dintr'o tulpina de grau sapte spice frumoase si pline; si dupa ele au iesit alte sapte spice subtiri, seci si palite de vantul de rasarit; si cele sapte spice seci si palite au mancat pe cele sapte spice grase si pline. Si s'a trezit Faraon si a inteles ca era vis." (Geneza (Facerea) XL, 1 - 7).

3. "Regelui Darius, bucurie.
Toate stiute sa fie domnului nostru, regele, ca mergand noi in tara Iudeii si venind din cetatea Ierusalimului, am gasit in cetate pe batranii iudeilor, cei care se intorsesera din robie in Ierusalim, zidind Domnului templu nou si mare,
Din pietre cioplite de mare pret si din lemne asezate in ziduri.
Si lucrurile acestea in graba se fac, si lucrul sporeste in mainile lor si se savarseste cu toata stralucirea si nevointa.
Si am intrebat pe batranii aceia zicand: Din a carui porunca ziditi templul aceasta si intemeiati lucrurile acestea?
Dar noi i'am intrebat ca sa'ti facem tie cunoscut si sa'ti scriem care sunt capeteniile lor si le'am cerut si numele celor ce'i conduc.
Si ei ne'au raspuns zicand: Noi suntem robii Domnului, Care a facut cerul si pamantul.
Si acel templu fusese zidit cu multi ani inainte si fusese terminat de un rege mare si puternic al lui Israel.
Si din pricina ca parintii nostrii, prin parintii lor, au inataratat pe Imparatul Ceresc al lui Israel, El l'a dat in mainile lui Nabucodonosor, regele Babilonului, regele Caldeilor.
Si templul, stricandu'se, l'a ars si pe popoe l'au dus in robie, la Babilon.
Iar in anul intai, cand domnea Caius peste tara Babilonului, a scris regele Caius sa se zideasca iar templul acesta.
Si sfintele vase cele de aur si de argint, pe care le'a scos Nabucodonosor din templul din Ierusalim, si le'a asezat in templul lui, regele Caius iar le'a scos din templul cel din Babilon, si i s'au incredintat lui Zorobabel Sesbatar, domnitorul
Si i s'a poruncit sa duca aceste vase si sa le puna in templul din Ierusalim, si templul Domnului sa se zideasca pe locul lui.
Atunci Sesbatar, venind, a pus temeliile templului Domnului celui din Ierusalim, si de atunci pana acum, zidindu'se, nu s'a terminat inca.
Acum dar, daca se socoteste cu cale, o, rege, sa se caute in arhivele regale ale lui Cirus;
Si de se va afla ca zidirea templului Domnului in Ierusalim se face cu stirea regelui Cirus, si daca gaseste cu cale Domnul, regele nostru, sa ni se raspunda si noua dupa acestea."
(Cartea a treia a lui Ezdra, VI, 7 - 22)

4. "Regele Artaxerxe, lui Ezdra preotul si invatatorul legii Domnului, salutare.
Chibzuind cu iubire de oameni, am poruncit ca cei ce vor vrea din neamul iudeilor, dintre preoti si dintre leviti, care sunt in regatul nostru, sa mearga impreuna cu tine la Ierusalim.
Dar sa mearga cu tine cati vor pofti, cum vor hotari ca si cei sapte sfetnici ca mai apropiati ai mei.
Sa cerceteze cele ce sunt in Iuda si in Ierusalim,
Potrivit celor ce se afla in legea Domnului,
Si sa aduca in Ierusalim Dumnezeului lui Israel daruri pe care le'am fagaduit si eu si sfetnicii mei cei mai apropiati si tot aurul si argintul care s'ar afla in tara Babilonului,
Impreuna cu cel daruit de popor la templul Domnului Dumnezeului lor din Ierusalim. Sa se adune argint si aur pentru junci, berbeci, miei si pentru ce urmeaza acestora. Ca sa aduca jertfe domnului la jertfelnicul Domnului Dumnezeului lor din Ierusalim,
Si toate cate vei chibzui impreuna cu fratii tai sa faci cu aurul si cu argintul, fa'le dupa voia Dumnezeului tau,
Si vasele cele sfinte ale Domnului, ce se dau sre trebuinta templului Dumnezeului tau, din Ierusalim, pune'le inaintea Dumnezeului tau in Ierusalim,
Si celelalte cate iti vor trebui pentru templul tau sa le dai din vistieria regala.
Si eu, regele Artaxerxe, am poruncit vistierniciolor Siriei si ai Feniciei, ca orice ar zice Ezdra preotul si invatatorul legii lui Dumnezeu celui de sus sa i se dea cu toata luarea aminte,
Pana la o suta de talanti de argint, asemenea si pana la o suta de care e grau, si vin pana la o suta de buti, si altele cat de multe.
Toate dupa legea lui Dumnezeu sa se aduca in grija Dumnezeului celui Preainalt, pentru ca mania Lui sa nu se abata peste regatul regelui si peste fiul lui.
Si voua vi se porunceste ca tuturor preotilor si levitilor si cantaretilor templului Domnului si portarilor si celor inchinati templului Domnului, si preotilor si celor inchinati templului Domnului si slujnicelor locasului acestuia,
Nici o data, nici o alta dajdie sa nu li se ceara, si nimeni sa nu aiba putere sa spuna ceva asupra acestora.
Si tu, Ezdra, dupa intelepciunea lui Dumnezeu care iti este data, pune judecatorii si legiuitorii ca sa judece in toata Siria si Fenicia pe toti cei ce stiu legea Dumnezeului tau, iar pe cei ce nu stiu, invata'i,
Si toti cati vor calca legea Dumnezeului nostru si legea regelui, sa fie pedepsiti fara sovaire ori cu moarte, ori cu chinuri, ori cu amenda, ori cu inchisoare."
(Cartea a treia a lui Ezdra, VIII, 10 - 27)

Numismatica.

1. a. istoria monedelor romanesti.
CIRCULATIA SI EMISIUNEA MONETARA PE TERITORIUL ROMANIEI
Baterea de moneda pe teritoriul actualei Românii incepe in coloniile antice grecesti de la Marea Neagra, asezari ce desfasurau o foarte fructuasa activitate comerciala. Intr-adevar, in secolul IV i.Chr, la Histria, Calatis, Tomis si Dyonisopolis, existau ateliere monetare unde se bateau stateri de aur (mai rar), tetradrahme si drahme din argint si subdiviziuni de bronz ale drahmei. Dupa ce au cucerit provincia, in 71 i.Chr., romanii au interzis baterea monedelor din metal pretios, dar au permis continuarea fabricarii pieselor din bronz. Activitatea atelierelor monetare grecesti de la tarmul Pontului Euxin a incetat definitiv in jurul anului 245 a.D.
Monedele dacilor
Monedele fabricate in coloniile de la Marea Neagra au avut doar o circulatie locala. In restul Daciei erau preferate monedele macedonene ale lui Filip al II-lea si ale urmasilor sai, sau, dupa cucerirea Macedoniei de catre romani, dinarii republicani.In jurul anului 280 i.Chr, apar in circulatie monede din argint batute de catre daci in propriile lor ateliere. Imitind ca desen pe cele macedonene sau romane, monedele dacilor respectau greutatea monetara a originalelor pe care le imitau. Asa se explica faptul ca, desi nu erau prea reusite din punct de vedere artistic, monedele dacilor circulau in paralel cu monedele grecesti sau romane pe care le copiau. Cucerirea Daciei de catre romani in 106 a.D. a pus capat activitatii atelierelor monetare ale dacilor. Comertul zonei, devenita provincie romana, a fost acaparat de monedele imperiale, a caror circulatie a continuat dupa retragerea aureliana din 271 a.D. pina la caderea Romei in 476 a.D.
Circulatia monetara in secolele V - XIV
Prabusirea Imperiului Roman de Apus si navalirile barbare au readus in actualitate trocul. Desi diminuata, circulatia monetara pina in secolul al XII-lea se bazeaza pe monedele Imperiului Roman de Rasarit (Bizantin). Monedele Bizantine au fost practic primele monede folosite de catre poporul ce se forma in spatiul vechii Dacii - poporul român.In secolul XII, odata cu ridicarea noilor state vecine tinuturilor locuite de români: Ungaria, Polonia, Serbia si Bulgaria, monedele acestora au inlocuit in circulatie pe cele bizantine.Marea navalire a tatarilor din 1241 a schimbat din nou configuratia economica a zonei, favorizind patrunderea unor monede din apusul Europei (germane si englezesti), inlocuite la rindul lor de catre dinarii banali emisi de banii Slavoniei si de regii Ungariei. De la numele acestor banali s-a format in limba româna cuvintul "ban", care desemneaza atit moneda ca atare cit si monedele de valoare mica - maruntisul. Astazi "banul", chiar daca de mai bine de 10 ani nu am mai auzit de el, este subdiviziunea monedei nationale romanesti.
Primele monetarii românesti
La scurta vreme dupa intemeierea principatelor Moldovei si Valahiei, apar in aceste provincii primele monetarii.In Tara romaneasca, Vlaicu Voda (1364 - 1377) a batut incepind cu 1365 ducati de argint (18 - 21 mm diametru, 1,05 grame) similari cu grosii bulgaresti si sirbesti si cu ducatii bizantini, precum si dinari (16 - 18 mm diametru, 0,7 grame) si bani (15 - 16 mm diametru, 0,35 grame) tot din argint, dupa sistemul unguresc. Acestea sunt practic primele primele monede fabricate de catre români.Dubla orientare in politica monetara, ca si legendele in slavona si latina de pe monede, se explica prin legaturile comerciale pe care Valahia le avea atit cu Serbia si Bulgaria, state aflate in ultimii ani ai independentei lor politice dinainte de cucerirea otomana, cit si cu regatul maghiar.De altfel sub Dan I (1383 - 1388) sistemul ponderal al ducatilor dispare iar dinarii sunt redenumiti ducati munteni.Pina la jumatatea secolului XV moneda valaha a urmat tendinta de devalorizare a celei unguresti. Vladislav al II-lea (1447 - 1456) corecteaza sistemul ponderal adaptindu-l dupa cel al asprilor turcesti (1,21 grame) din vremea lui Murad al II-lea (1421 - 1451) si emite ducati din argint de 800 ‰ cu greutatea de 0,6 si bani cu greutatea de 0,3 grame.Dominatia turceasca asupra Valahiei pune capat emisiunilor domnilor paminteni, ultimele monede cunoscute fiind cele ale lui Basarab cel Batrin (1476 - 1477). Pentru aproape 400 de ani de aici inainte in Tara Romaneasca vor circula tot felul de monede turcesti, unguresti, rusesti, olandeze, austriece, etc...
Monetaria Moldovei a fost infiintata la Suceava de catre Petru Musat (1375 - 1391). Incepind din 1377, aici s-au batut grosi (18 - 24 mm diametru; 0,96 grame) si semigrosi (14 - 16 mm; 0,4 grame) din argint dupa modelul celor polonezi de la Lwow. Spre deodebire de moneda valaha, legendele monedelor moldovenesti sunt in larga majoritate in limba latina si doar cu citeva exceptii in limba slavona.Si moneda moldoveneasca urmeaza tendintele de devalorizare a celei vecine (poloneze) astfel ca grosii si semigrosii din argint ai lui Stefan cel Mare (1457 - 1504), desi acceptati in circulatie pina in Imperiul Otoman, au numai 0,6 respectiv 0,3 grame.Dupa 1526, emisiunile regulate moldovenesti se opresc. Monetaria va continua se lucreze insa ocazional pina in a doua jumatate a secolului XVII lea, cind in timpul domniei lui Istrate Dabija se inregistreaza ultima fabricare de moneda, si anume imitatii clandestine masive de silingi polonezi care au provocat un adevarat dezastru financiar in circulatia monetara din epoca.Pina la reforma monetara din 1867, economia Moldovei va fi invadata de emisiuni straine, in mare parte aceleasi ca si in Tara Romaneasca.
Si in Transilvania baterea de moneda incepe in sec. XIV. Spre deosebire de celelalte doua principate românesti, aici existau mai multe monetarii: Cluj, Sibiu, Lipova, Brasov si Baia Mare.Moneda care se fabrica aici era insa cea emisa de regele Ungariei, voievodatul fiind vasal coroanei maghiare.Astfel regele Carol Robert de Anjou (1308 - 1342) si apoi urmasul sau Ludovic cel Mare (1342 - 1382) au batut in monetariile din Transilvania grosi din argint dupa modelul celor de la Praga si dinari banali dupa modelul slavon.Odata cu transformarea Ungariei in pasalic turcesc dupa batalia de la Mohacs (1526), Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate turceasca, fiind condusa de un principe.Practic de la acest moment se poate vorbi de emisiuni de moneda proprie ale Transilvaniei, favorizate decisiv de prezenta exploatarilor de metale pretioase pe care tara le detinea in regiunea Apusenilor.Activitatea monetara a principilor transilvani este foarte diversa, motivata fiind insa mai ales de orgolii politice de afirmare a dreptului regalian decit de ratiuni economice. In principat continuau sa circule in paralel si monede straine.Sistemul ponderal este cel al ducatilor la aur (1 ducat = 3,5 grame Au 980 ‰) dar si (la argint) al talerilor germani, grosilor polonezi, dinarilor unguresti, silingilor suedezi sau creitarilor austrieci.Monetarii noi se infiinteaza in aceasta perioada la Alba Iulia, Sighisoara, Fagaras si Arad.Emisiunile proprii inceteaza dupa transformarea Transilvaniei in provincie a Imperiului Habsburgic (1688) iar talerul austriac devine moneda de schimb.
Anarhia monetara
Incetarea emisiunilor nationale a lasat loc invaziei monedelor straine, numarul acestora sporind de la aproximativ 20 in secolul XVII la peste 90 la jumatatea secolului XIX. Diferite ca aliaj si sistem ponderal, aceasta multitudine de moneda straina a dus la un adevarat haos in circulatia monetara din Moldova si Valahia.Daca pina la sfirsitul secolului XVII au predominat asprii, declinul Imperiului Otoman survenit dupa asediul ratat al Vienei (1683) s-a cunoscut si in devalorizarea monedei turcesti, aceasta fiind inlocuita de talerii-lei olandezi.Monede cu diametru mare (40 mm), grele (27 grame) si batute din argint cu titlu superior (833 ‰), acesti leewedaalder-i, al caror nume deriva de la leul rampant de pe aversul lor, s-au impus cu atita autoritate in intreg sud-estul Europei, incit nu numai ca in tarile române s-au pastrat ca baza de calcul dupa scoaterea lor din circulatie, dar numele li se regaseste pina astazi in denumirea monedelor nationale ale unor tari din regiune: leu - Romania, leva - Bulgaria.De la sfirsitul sec. XVIII si pina dupa jumatatea celui urmator, in principate au circulat in special monede turcesti rusesti si austriece, conversia lor facindu-se dupa sistemul ponderal al leului si al paralei (moneda divizionara turceasca).In lipsa unei monede unice, leul de calcul nu putea reglementa circulatia din tarile Române, chiar daca diverse pravile încercau sa stabileasca un curs unic. Intre 1831 si 1832, Regulamentul Organic stabilea urmatoarele echivalente: 31,5 lei = 3,49 grame Au 990 ‰ sau 2,25 lei = 6,68 grame Ag 583 ‰, iar 1 leu = 40 parale. In 1837 si apoi in 1843, raportul leu-para se modifica iar, la 1 la 60 respectiv la 1 la 80.Schimburile se faceau conjunctural dupa rapoarte aleatorii. Speculatii au loc atît în interiorul granitelor cît si în schimburile internationale, acestea din urma bineînteles în defavoarea principatelor.Intensificarea schimburilor economice din prima jum\tate a secolului XVIII, întretine haosul din circulatia monetara, datorita cresterii cantitatii sii diversitatiii de moneda care circula în Principate. O mare parte din aceasta moneda este din metal comun cu valoare intrinseca inferioara celei de schimb.Diversele ocupatii straine lasa în teritoriu cantitati însemnate de moneda, iar devalorizarea provocata de fluctuatiile numeroaselor cursuri de schimb si speculatiile stapînirii turcesti cu ocazia fie a schimburilor comerciale fie a diferitelor plati pe care principatele trebuiau sa le faca puterii suzerane, contribuie esential la dezordinea din circulatia monetara.Era evident faptul ca moneda fictiva nu corespundea unei economii în dezvoltare, în special dupa unirea principatelor, iar un sistem monetar unitar bazat pe o moneda nationala unica, devenise mai mult decît necesar.
Romanatul lui Cuza
Odata cu alegerea unui singur principe în ambele tari române, problema monedei unice se complica prin semnificatia politica pe care o are înfiintarea ei: dreptul regalian de batere însemna independenta statului.Imperiul Otoman privea deja cu neputincioasa îngrijorare la unirea provinciilor române într-un singur stat si înca spera ca aceasta stare de fapt va dainui doar pe durata domniei lui Cuza, fiind decis sa se aseze în calea oricarei initiative politice care ar fi putut duce mai tîrziu la desprinderea principatelor de sub tutela imperiului.Desi perfect constient de pozitia turcilor, Cuza începe din chiar anul alegerii sale ca domn (1859) pregatirile pentru înfiintarea unui sistem monetar.Intr-un document din 18 noiembrie al consiliului de minstri al guvernului din Muntenia apare pentru eventuala moneda denumirea de "romanat", avînd ca etalon marimea, greutatea si titlul metalic al francului francez, diviziunile urmînd a se numi "decima" sau banul pentru a 10 -a parte din romanat si "centima" pentru a suta lui parte. Pe baza documentului guvernului muntean, s-a întocmit în august 1860 un proiect de lege în 12 articole care stabilea ca se vor bate monede din aur, argint si arama. In paralel cu pregatirea legislatiei privitoare la noua moneda, în mai 1860 se initiaza un contract pe 5 ani cu monetaria franceza pentru fabricarea necesarului de moneda româneasca. Valoarea monedei ce urma sa se fabrice în primii 2 ani ai contractului era de 100.000.000 franci iar baterea anuala era limitata la 150.000.000 piese. Pentru acoperirea primei transe a contractului, Ministerele de Finante ale Principatelor Unite urmau sa angajeze pe piata franceza un împrumut de 60.000.000 franci prin subscriptie publica. Contractul foloseste pentru moneda denumirea de "roumain" (român), si precizeaza ca unitatea va fi o moneda din argint în greutate de 5 grame. Moneda de 1 Român ar fi fost astfel similara ca diametru si greutate cu cea de 5 franci.La recomandarea lui Victor Place, consulul francez, numismatul de Longpérier, custodele cabinetului de medalii al Muzeului Luvru, a executat machete pentru toate cele trei tipuri de monede: aur, argint, bronz.Este interesant de mentionat ca denumirea monedei a dat loc la dispute. Desi prima varianta, inspirata din denumirea monedei franceze, atribuia numele de "român" monedei nationale, la propunerea lui Heliade Radulescu, care a a atras atentia ca numele monedei ar putea naste confuzii si echivocuri, s-a adoptat denumirea de "romanat" dupa etimologia similarului "ducat".Imprumutul prin obligatiuni lansat pe piata franceza nu s-a concretizat însa, iar Inalta Poarta, cum era de asteptat, nu a fost de acord cu proiectul baterii monedei românesti, considerînd-o ca pe un atribut de suveranitate. Proiectul înfiintarii monedei nationale a cazut.Prioritatea politica a recunoasterii Unirii de catre turci, a trecut pe planul doi problema monetara. Cuza a lasat impresia ca abandoneaza ideea. Un an mai tîrziu însa un nou proiect legislativ numit "... pentru regularea cursului monetar în Principatele Unite" readuce chestiunea în actualitate. In mare, proiectul era cel din 1860 dar la articolul 7 se specifica amînarea baterii efective a romanatilor de aur si argint "pîna cînd împrejurarile vor erta". Urma a se bate mai întîi moneda divizionara din arama. Se stabilise chiar si compozitia aliajului: 95 parti arama, 4 parti cositor si o parte zinc. Din nou însa proiectul se loveste de împotrivirea turcilor.O a treia tentativa are loc în 1864. O noua initiativa legislativa precizeaza tipurile de moneda ce urmeaza a fi fabricate si anume: 20 si 10 romanati din aur, 5, 1 si 1/2 romanati din argint precum si 10, 5 si 1sutime din bronz. Din aceasta perioada au ramas chiar si niste probe a monedei de 5 sutimi, mentionata în literatura de specialitate fiind si proba de 10 sutimi. Proiectul va ramîne bineînteles nefinalizat din acelasi motiv ca si precedentele.Nu se mai cunosc alte tentative de înfiintare a unei monede nationale pîna la abdicarea fortata a domnitorului din 11 februarie 1866. Avînd mereu alte prioritati, legea electorala, reforma agrara, etc... Voda Cuza a trebuit sa renunte sau sa amîne mereu realizarea acestui proiect.Se remarca totusi marea asemanare a sistemului monetar gîndit în vremea domnitorului Cuza cu cel ce va fi adoptat prin legea monetara din 1867. Cu mici schimbari în structura valorii pieselor si cu alt nume pentru moneda, sistemul monetar al romanatului este de fapt premergatorul sistemului monetar national al leului
Infiintarea sistemului monetar national - Leul românesc
Stradaniile din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza s-au concretizat în chiar anul plecarii acestuia de la domnie.Desi initial, prin actul de recunoastere a noului domnitor (Carol I) guvernul turc nu permitea acestuia nici emisiunea de moneda nici conferirea de decoratii, într-o scrisoare din luna octombrie adresata de catre Marele Vizir guvernului României, Poarta revine asupra chestiunii monedei si permite Principatelor sa bata moneda proprie cu conditia ca aceasta sa poarte un semn al imperiului (semiluna sau semiluna cu stelele). O luna mai tîrziu printr-o noua scrisoare, Poarta renunta la aceasta pretentie, însa doar în ceea ce priveste moneda divizionara de bronz.Profitînd de acest succes, guvernul Bratianu reformuleaza într-un nou proiect legea monetara din timpul lui Cuza si-l supune aprobarii parlamentului.In luna aprilie a anului 1867 se voteaza prima lege monetara a României prin care se stabileste moneda nationala - leul.Desi se renunta la denumirea de "romanat", pentru ca populatia era obi[nuita deja de aproape doua secole, mai întîi cu moneda olandeza si apoi cu leul de calcul, "leul" ramîne echivalent cu francul francez. Adoptînd sistemul monetar bimetalist al Uniunii Latine (conventie încheiata în 1865 între Franta, Belgia, Elvetia si Italia), legea prevedea emiterea de monede din aur (20, 10 si 5 lei), argint (2 lei, 1 leu si 50 bani) si bronz (10, 5, 2 si 1 ban). Legea mai prevedea ca din motive financiare, deocamdata urmau a se bate doar monedele de bronz, a caror executie s-a facut de altfel imediat la monetariile Watt & Co. si Heaton din Birmingham.Ocolind cu pretextul imbatabil al lipsei banilor fabricarea monedelor din aur si argint cu insemnele suzeranitatii turcesti, Bratianu urmarea un dublu scop: înfiintarea unei monetarii nationale si baterea de monede cu efigia domnitorului - semn al suveranitatii statului.Trei ani mai tirziu (1870) lua fiinta la Bucuresti prima monetarie româneasca unde se bate primul leu românesc.
Desi de-a lungul anilor au survenit de atunci numeroase modificari in structura sistemului monetar, "leul" a ramas pina in prezent moneda nationala a Romaniei.
1.b. monedele romanesti in prezent.
Leul românesc (plural: lei, codul ISO 4217: RON) este unitatea monetară a României. Un leu este subdivizat în 100 bani (singular: ban).
Pe 1 iulie 2005, România a realizat o reformă monetară, schimbând leul anterior (codul ISO 4217: ROL) cu un leu nou (RON). 1 RON este egal cu 10.000 ROL.
România a intrat în Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007 și este de așteptat să treacă la moneda unică europeană, EURO, în 2014.
1.c. viitorul monedelor romanesti.
Primele monede euro “romanesti” ar putea fi produse de anul viitor, la Brasov
Primele monede euro fabricate in Romania ar putea fi produse incepand de anul viitor, la Metrom Brasov, a declarat pentru Hotnews senatorul de Brasov Titus Corlatean. Pentru a se incalzi, Metrom va turna din viitorul apropiat monede romanesti (lei), primele rondele (teste) fiind deja batute si asteptand sa fie “omologate” de BNR. “Suntem in discutii avansate cu Banca nationala, cu colegii din Monetaria Statului in vederea turnarii monedelor europene la Metrom Brasov. Metrom Brasov are din fericire capacitatea tehnica de a face acest lucru si decat sa apelam la firme straine care sa bata moneda euro, mai bine le fabricam la noi in tara”, a spus Corlatean. Senatorul brasovean a mai explicat pentru HotNews ca pentru a avea masa monetara in euro pregatita la momentul intrarii in Euroland, turnarea monedei unice trebuie sa inceapa cu 3 ani inainte. “Turnarea propriu-zisa a euro trebuie sa inceapa cu macar 3 ani inainte. Monedele sunt batute, apoi trimise in conditii de maxima securitate la Banca Centrala Europeana care le verifica, apoi ele sunt finisate si trimise inapoi in tara. Toata procedura aceasta dureaza, iar daca acum nu luam masurile necesare, ne vom trezi ca nu mai avem cand sa turnam euro la noi”, a mai precizat Corlatean. Potrivit acestuia Banca centrala s-a aratat foarte deschisa la discutiile cu reprezentantii firmei din Brasov, acestea demarand inca din 2009.

2.a. istoria bancnotelor romanesti.
Leul românesc (plural: lei, codul ISO 4217: RON) este unitatea monetară a României. Un leu este subdivizat în 100 bani (singular: ban).
Pe 1 iulie 2005, România a realizat o reformă monetară, schimbând leul anterior (codul ISO 4217: ROL) cu un leu nou (RON). 1 RON este egal cu 10.000 ROL.
România a intrat în Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007 și este de așteptat să treacă la moneda unică europeană, EURO, în 2014
2.b. bancnotele romanesti in prezent.
Leul românesc (plural: lei, codul ISO 4217: RON) este unitatea monetară a României. Un leu este subdivizat în 100 bani (singular: ban).
Pe 1 iulie 2005, România a realizat o reformă monetară, schimbând leul anterior (codul ISO 4217: ROL) cu un leu nou (RON). 1 RON este egal cu 10.000 ROL.
România a intrat în Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007 și este de așteptat să treacă la moneda unică europeană, EURO, în 2014.
2.c. viitorul bancnotelor romanesti.
Primele monede euro “romanesti” ar putea fi produse de anul viitor, la Brasov
Primele monede euro fabricate in Romania ar putea fi produse incepand de anul viitor, la Metrom Brasov, a declarat pentru Hotnews senatorul de Brasov Titus Corlatean. Pentru a se incalzi, Metrom va turna din viitorul apropiat monede romanesti (lei), primele rondele (teste) fiind deja batute si asteptand sa fie “omologate” de BNR. “Suntem in discutii avansate cu Banca nationala, cu colegii din Monetaria Statului in vederea turnarii monedelor europene la Metrom Brasov. Metrom Brasov are din fericire capacitatea tehnica de a face acest lucru si decat sa apelam la firme straine care sa bata moneda euro, mai bine le fabricam la noi in tara”, a spus Corlatean. Senatorul brasovean a mai explicat pentru HotNews ca pentru a avea masa monetara in euro pregatita la momentul intrarii in Euroland, turnarea monedei unice trebuie sa inceapa cu 3 ani inainte. “Turnarea propriu-zisa a euro trebuie sa inceapa cu macar 3 ani inainte. Monedele sunt batute, apoi trimise in conditii de maxima securitate la Banca Centrala Europeana care le verifica, apoi ele sunt finisate si trimise inapoi in tara. Toata procedura aceasta dureaza, iar daca acum nu luam masurile necesare, ne vom trezi ca nu mai avem cand sa turnam euro la noi”, a mai precizat Corlatean. Potrivit acestuia Banca centrala s-a aratat foarte deschisa la discutiile cu reprezentantii firmei din Brasov, acestea demarand inca din 2009.

3.a. istoria medaliilor romanesti.
101 medalii au cîştigat românii în probele de canoe la Mondiale de-a lungul istoriei.
Abia în momentul în care te apuci să le numeri îţi dai seama cît sînt de multe. În cei 56 de ani de cînd România participă la Campionatele Mondiale ale disciplinei, s-au cîştigat 101 medalii numai la canoe. Dintre ele, 31 sînt de aur. La aproape toate probele, şi mai nou introduse, şi mai vechi, şi la unele care acum nu mai există.
Fiecare prezenţă pe podium e legată de numele celor care au reuşit-o. Atît de mulţi campioni şi medaliaţi! Toţi şi-au lăsat amprenta pe o imensă pagină de istorie. De la Alexe Dumitru şi Simion Ismailciuc, primii cuceritori de aur, în 1958, şi pînă la cei mai recenţi învingători, Alexandru Dumitrescu şi Victor Mihalachi, dubli campioni zilele trecute, la Poznan. De la Ivan Patzaichin, Serghei Covaliov, Toma Simionov, Lipat Varabiev, Gheorghe Danielov, Gheorghe Simionov, Costică Olaru, Aurel Macarencu, Gheorghe Andriev, Marcel Glăvan, Mitică Pricop, Florin Popescu pînă la Silviu Simiocencu, Iosif Chirilă şi Andrei Cuculici, sportivi încă în activitate.
Cifrele ei le-au făcut. Tot ei au făcut istoria. Şi o vor mai face.
3.b. medaliile romanesti in prezent.
O viaţă pentru o medalie
Culturistul Augustin Dumitrescu a urcat pe podium la un concurs internaţional dupã 30 de ani de muncã.
de Eugen Dinu
În Vâlcea, toată lumea-l ştie pe Augustin Dumitrescu, cel care practică de o viaţă culturismul. După mai bine de 30 de ani de muncă, Dumitrescu, legitimat la CS Oltchim, a reuşit să cucerească medalia de bronz la concursul internaţional de la Timişoara, la care au mai participat sportivi din Bulgaria, Italia, Ungaria, Serbia şi Muntenegru. Întrecerile au fost organizate în sistem quot;openquot; (o singură categorie pentru toate vârstele), iar Augustin Dumitrescu s-a clasat pe locul III la categoria open masters +50 ani, chiar dacă abia revenea după o accidentare care l-a ţinut departe de concursuri o jumătate de an.„A meritat să muncesc o viaţă“Augustin Dumitrescu spune că munca a meritat: quot;Anul trecut am fost la un pas de medalie, am terminat concursul internaţional pe locul IV. Vă daţi seama că mi-a părut rău că am ratat medalia, dar m-am apucat din nou de muncă şi până la urmă toate sacrificiile au meritat. Este ceva deosebit să cucereşti o medalie la un concurs internaţional, chiar dacă ai peste 50 de ani.quot;„Interzis dopingul“Tehnicianul chimist nu acceptă ca la secţia pe care o antrenează să intre sportivi care au alte gânduri decât cele pur sportive: quot;Culturismul înseamnă sănătate. Eu fac asta de peste 30 de ani şi vă spun, sunt perfect sănătos. Cine intră la mine în sală semnează pe propria-i răspundere că nu va folosi niciun fel de substanţe interzise. Oricum, am mare experienţă şi îmi pot da seama imediat dacă cineva trişează.quot; Familie de culturiştiAugustin Dumitrescu o are alături pe soţia sa, Floriana Dumitrescu, şi ea binecunoscută în lumea culturismului românesc. De curând, Floriana a cucerit medaliile de argint la Openul de Body Fitness Masters şi Body Fitness senioare şi a fost propusă să facă parte din lotul naţional de culturism care va participa la Campionatul Mondial de la Agrigento (Italia). quot;Soţia mea mă ajută foarte mult, de fapt ne jutăm reciproc. La Timişoara a fost alături de mine, mi-a făcut meniul special şi m-a încurajat în permanenţă. Şi datorită ei am cucerit medalia de argint. Sunt convins că va face o figură frumoasă la Mondialele din Italia pentru că are valoarequot;, spune antrenorul de la CS Oltchim. A scos un vicecampion naţionalDumitrescu are mână bună şi la antrenorat, şi după numai 7 luni de muncă a reuşit să scoată un vicecampion naţional. Îndrumat de Augustin, Cătălin Florescu a cucerit argintul la Campionatului Naţional de Culturism şi Fitness – juniori, junioare şi masters, care a avut loc la Reşiţa. La întreceri au participat peste 100 de sportivi din ţară, de la cluburile afiliate la Federaţia Română de Culturism şi Fitness, rezultatul sportivului de la Oltchim fiind unul valoros. quot;Băiatul are numai 17 ani şi s-a antrenat pentru acest concurs de numai o jumătate de an. Dacă va fi serios şi se va antrena în continuare aşa cum trebuie, are şanse mari să intre în circuitul internaţional.Specialist în recuperăriAugustin Dumitrescu este şi unul dintre cei mai pricepuţi vâlceni în recuperarea sportivilor care suferă intervenţii chirurgicale. Handbalista Maria Iacob, care evoluează acum în prima ligă din Franţa, a rămas impresionată de tehnica lui Augustin Dumitrescu, ea putând intra în teren la puţin timp după ce fusese operată. Prin sala quot;maestruluiquot; au mai trecut şi alte handbaliste, printre care Mihaela Teodorescu şi Georgeta Ilie. De asemenea, un alt caz celebru rezolvat de Augustin Dumitrescu este cel al fotbalistului Gabriel Pană, de la Sporting Piteşti, căruia medicii nu-i mai dădeau şanse prea mari ca să se mai întoarcă pe gazon, după o accidentare periculoasă la genunchi. Gabriel a auzit de la prieteni despre antrenorul chimist şi s-a dus la sală pentru a-şi încerca norocul. După două luni, timp în care Gabriel a fost supus la procedurile specifice recuperării, acesta s-a refăcut complet.
3.c. viitorul medaliilor romanesti.
Elevii romani au castigat o medalie de argint si trei de bronz la Olimpiada Internationala de Informatica
Lotul olimpic de informatica al Romaniei a obtinut 4 medalii (o medalie de argint si trei de bronz) la a XXII-a editie a Olimpiadei Internationale de Informatica, desfasurata in perioada 14-21 august, in orasul canadian Waterloo, a anuntat Ministerul Educatiei. La competitia din acest an au participat peste 300 de concurenti din 84 de tari.Medaliat cu aur in 2009, la Plovdiv, Bogdan - Cristian Tataroiu (clasa a XII-a/Liceul International de Informatica Bucuresti) si-a trecut in palmares o medalie de argint. Medaliile de bronz au cucerite de Alexandru Vlad Gavrila, Victor-Cristian Ionescu si Bogdan Andrei Parvu. Primii doi laureati sunt elevi in clasa a IX-a si a XI-a la Liceul International de Informatica din Bucuresti, in timp ce Bogdan Andrei Parvu (clasa a XII-a) provine de la Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu" din Bucuresti.

E'mailuri netrimise.

1. Salut, Merle. Ce faci? Eu fac bine. First of all, I whant to say that I didn't forgot you and that I regreat that I didn't writen u untill now. I couldn't (my english does not permit my to tell you why, sorry). I'm happy that you're, allsow, in holliday, like I've red that, after you will gratuate, you will going to sell books; is a beautifull job. I gratuated the hightscool, the best hightscool in the town, and now I'm student of a scool, at pharmacologyscool. It has three years. I gratuated the first year and, over two years from now on, I will be a pharmacologyst. Whit this diploma I can work in any country - isn't great? I've made allsow some courses, where I have learned to do reflexoterapie. What did you do since we laste spoaken? I'm, allsow, verry courious. Bye'bye. Auf wiedersehen. La revedere. Take care. Pass auf dich auf. You're friend Razvan from Romania. Dein freund Razvan aus Romanien. Prietenul tau Razvan din Romania.
P.S.: Please rewrite me how soon you can.

2. Salut, Merle. Ce faci? Eu fac bine. Pharmacologyscool is not that hard, but is a beautiful scool. That will be a good idea to open a bookshop, really. You've sayed that you whent to France? What town did you visited? You learned much french! That's good! (I allsow touc ferench clases and english clases and latin clases when I was in scool, but I know english the best. May I make a sugestion? Do you whant to became a teacher instead a translator? I think is more fun. After two years I ould like to emigrate, but I don't know where? I ould like to go to Canada, where my godfather is since 2000, or to Greece, but Germany is allsow a good idea. I will think about it and I will tell you. I think that I will stop my chat here. Rewrite me soon! Bye'bye. La revedere. Auf wiedersehen. You're friend Razvan from Romania. Prietenul tau Razvan din Romania. Dein freund Razvan aus Romanien. Take care. Pass auf dich auf.